Primele impresii cu Kena: Bridge of Spirits

Primele impresii cu Kena: Bridge of Spirits

O să încep cu concluzia, de data asta – e un joc frumos, relaxant, deloc greu (dar nici atât de ușor cât să te plictisești), cu grafică faină și oarece poveste. Nu e un joc făcut special pentru copii, dar e copilăros. E un joc ca un desen animat, o poveste cu tentă japoneză, perfect de jucat între Deathloop și Far Cry 6 🙂 Plus că e frumos desenat și mai ales frumos colorat.

Kena, pe scurt, e o călăuză (spirit guide) care ajută spiritele rămase în lumea asta să ajungă în lumea lor. Dar spiritele rămase între lumi sunt corupte, iar Kena trebuie să distrugă această corupție și să le elibereze. Toate astea în călătoria ei către un mistic Templu din Munte. Ca să le elibereze, trebuie să curețe anumite de zone de așa zisa corupție, să recupereze niște relicve de obicei apărate de vrăjmași și apoi să elibereze spiritul captiv. En fin, nu facem spoiler.

Câteva chestii care mi-au plăcut la Kena

În primul rând, Rot. Sunt niște spirite mici, care se ascund pe hartă și care o ajută pe Kena în foarte multe feluri – la combat, la abilități magice, la mutat lucruri and so on. Au o poveste foarte complexă, care din păcate nu reiese din joc, dar care poate fi citită aici. Fun fact: când intri într-o luptă, ei se sperie și fug. Dar apoi, după ce ciomăgești niște vrăjmași, capătă curaj și vin să te ajute 🙂

În al doilea rând, muzica – cu tentă japoneză și ea, sau așa-mi sună mie, e perfect acordată cu ce se întâmplă în joc. Varianta Deluxe a jocului include și coloana sonoră, dacă o vreți.

Apoi, foarte mult mi-a plăcut modulul foto. Care, cum ziceam, vine cu o chestie pe care eu n-am mai văzut-o în alte jocuri – funcția Say Cheese, care o face pe Kena (și pe cei din jurul ei, deopotrivă, drept e că n-am încercat și cu inamici) să pozeze frumos la cameră

Per total, îmi place jocul. E scurt, e destul de ușor să nu trezească frustrări în mintea mea, dar pe de altă parte e mai challenging decât am crezut văzând trailerul. Nu neapărat pe partea de combat, cât pe partea de puzzle și travel puzzle – sunt momente în care Kena, ca să avanseze, trebui să arunce în aer niște stânci, care nu stau în aer decât temporar, iar ea trebuie să ridice altele, totul destul de repede. Bine, asta devine relativ mai simplu după prima jumătate a jocului. Are niște elemente care-mi amintesc de God of War 2018 – niște elemente din peisaj, mai ales.

Câteva chestii care nu mi-au plăcut la Kena

Duce lipsă de indicii, în anumite momente nu știi încotro s-o apuci sau ce să faci. Spre exemplu, există un templu care poate fi activat dacă tragi într-o anumită ordine în niște butoaie, dar eu n-am văzut absolut nici un indiciu referitor la această ordine (e posibil și să-mi fi scăpat). Ai o hartă, dar nu-ți arată în ce direcție trebuie să mergi. And so on. Pentru un joc atât de simpluț, era la îndemână să ai și indiciile. Apoi, are o chestie care mi se pare învechită – în dialoguri, ca să treci la următoarea replică trebuie să apeși X. De mult timp n-am mai văzut asta, nu-i duceam dorul.

Și în mod paradoxal, deși îmi place că e ușurel, îmi displace că nu e mai complicat. 🙂 E o arie destul de mică de skills pe care le deblochezi, o hartă destul de mică, un număr mic de misiuni (cred că jocul cu totul n-are mai mult de 12-15 ore)

Dar vă recomand să-l jucați. În special dacă nu mai aveți nimic nou de jucat până la Far Cry 6. Dacă mai aveți ce juca, atunci mai bine îl luați când o să fie redus.

Jocul costă 189 de lei (239 varianta deluxe)

Un comentariu la „Primele impresii cu Kena: Bridge of Spirits”

Lasă un comentariu