Gran Turismo 7 ne-a fost oferit de PlayStation România. Jocul poate fi cumpărat de-aici.

Aș fi vrut să încep review-ul ăsta povestindu-ți despre cât de important este seria Gran Turismo în lumea simulatoarelor auto, fiind primul joc cu mașini construit după legile fizicii. Și cât de bun este el ca platformă de învățare, programul GT Academy dând șansa gamerilor serioși să devină piloți de curse în realitate. Dar despre asta o să-ți spun în articole dedicate. Să vorbim, deci, despre Gran Turismo 7, cel mai recent joc din serie și cel mai mare motiv de bucurie de anul ăsta pentru gamerul din mine.

Mașini!

Pentru că este un joc cu mașini, voi începe cu asta. În Gran Turismo 7 ai, la debut, peste 420 de mașini, de la 62 de producători. O gamă vastă de modele, de la clasice la moderne, de la chichinețe pe patru roți la mașini de poster la super- și hypercaruri. De majoritatea ai auzit. Pe unele le vei decoperi aici pentru prima dată, pentru că există doar în lumea virtuală. Mă aștept ca această listă lungă să fie completată pe parcurs prin DLC-uri, pentru care vei plăti bani.

Apropo de bani: Gran Turismo 7 are sistem de microtranzacții, însă creatorii jocului fie vor să te descurajeze să îl folosești, fie vor să facă bani grei de pe urma ta. De exemplu, dacă vrei să cumperi o mașină de 3.000.000 de credite, vei plăti 360 de lei pentru ea. Pentru o singură mașină. Sigur, acesta este unul dintre cazurile extreme; nu toate mașinile costă o cârcă de bani.

Mașinile sunt clasificate în funcție de performanța lor (PP, de la Performance Points), iar parcurgerea jocului te trece prin toate categoriile, de la troșcalete simpatice precum VW Beetle sau Fiat 500 la hypercaruri precum Aston Martin Vulcan, Bugatti Veyron, Ferrari LaFerrari sau Ford GT.

În cazul în care te îndrăgostești de vreo mașină și vrei să evolueze odată cu tine în joc – cum am pățit eu cu o Silvia S13 – pregătește-te să cheltui: la fel ca în realitate, a îmbunătăți cu adevărat performanțele presupune chestii mai ample decât montarea unor stickere și a unui filtru sport. Și, tot ca în realitate, există o limită până la care poți împinge acea mașină. Cu alte cuvinte, oricât de îndrăgostit ești tu de un coupe sport din anii ’90, nu-l vei putea pune lângă un supercar modern. Pentru asta există Need For Speed. #notthattheresanythingwrongwiththat

Carieră (dacă vrei să-i spui așa)

Dacă ești familiarizat cu genul sim racing, atunci probabil că nu te aștepți la cine-știe-ce poveste. Însă, spre deosebire de alte simulatoare, Gran Turismo 7 îți ghidează atent evoluția printr-o serie de probe și evenimente, organizate astfel încât să descoperi progresiv funcțiile jocului, gameplayul și mașinile. Ca să deblochezi toate punctele de interes de pe hartă ai nevoie de câteva ore. Așa, da, harta!

Meniul jocului se prezintă sub forma unei hărți, în centrul căreia vei găsi o cafenea – aici e locul în care primești „meniuri” speciale. Adică misiuni. Pe măsură ce le bifezi, jocul îți deblochează și alte locații: atelierul de tuning, service-ul, bazarul de mașini second-hand, showroomurile de mașini noi, centrul de licitații (unde curatori sunt chiar cei de la Hagerty), școala de licențe, circuitele etc. Cei care au jucat Gran Turismo 4, din 2004, vor primi o doză puternică de nostalgie.

Parcurgerea misiunilor de la Cafe îți este răsplătită cu mașini noi, credite, locații și circuite noi și tichete de loterie care ascund premii variate, de la niscaiva credite în plus la mașini noi la componente de tuning performante. Practic, în urma unei misiuni nu pleci de acolo niciodată cu mâna goală.

Și, dacă ești atent, chiar vei învăța câte ceva despre mașinile pe care le primești. Misiunile, după cum cred că deja am spus, sunt tematice: într-una va trebui să colecționezi trei hot hatch-uri franțuzești. În alta vei aduna trei Mustanguri. Apoi, trei sportive japoneze. Și tot așa. Iar după fiecare misiune îndeplinită, jocul îți va povesti rolul pe care l-au avut mașinile în istoria automobilului.

Cât despre misiunile în sine, vin într-o varietate de forme. Majoritatea sunt curse, însă ai și proble speciale, sub formă de scenarii, pe care trebuie să înveți să le parcurgi cu stil. De exemplu, într-una dintre probe trebuie să depășești trei oponenți pe o secțiune de circuit, iar orice contact cu oricare dintre ei, sau orice părăsire a carosabilului înseamnă game over. În alt scenariu va trebui să parcurgi o distanță cât mai mare cu 10% din rezervor. Într-un altul, va trebui să dărâmi conuri. Ca idee: unde ți se pare că sună simplu, acolo e cu atât mai greu.

Grafică

Pentru un joc care nu mizează pe situații dramatice – sărituri, explozii etc. –, Gran Turismo 7 este foarte, foarte atrăgător din punct de vedere grafic. Nivelul de detalii al mașinilor este atât de ridicat încât dacă pui o mașină într-un fundal foto real, cu greu îți vei da seama că mașina nu este și ea reală.

Ca să te convingi de asta, ai în meniu funcția Scapes, cu mii de fotografii din sute de locații (reale) de pe mapamond unde îți poți plasa mașina preferată. Iar dacă vrei imagini din toiul acțiunii, poți activa funcția foto din replayul cursei.

Gameplay și dificultate

În lumea actuală a sim racingului – jocuri în care se ține cont de fizică – Gran Turismo nu este nici cel mai complex, nici cel mai dur. Dacă vrei să primești o palmă peste egoul de șofer priceput la condus, ia-ți iRacing, rFactor, Project CARS (1 sau 2), Assetto Corsa și dezactivează sistemele de asistență. Pe ultimele două le găsești chiar și pe PlayStation.

Dacă astea menționate mai sus sunt examene finale de abilități, Gran Turismo este mai degrabă ca o școală care te ajută să deprinzi abilitățile. Nu există niveluri de dificultate, însă ai o sumedenie de asistenți pe care-i poți folosi drept roți ajutătoare până când înveți singur să mergi tare. Este poate cel mai user-friendly sim racer la momentul actual. Ca oricare simulator, este mai satisfăcător dacă-l joci de la volan și pedale decât din controller. Dar, spre deosebire de alte simulatoare (Assetto Corsa, Project CARS 1 și 2), GT 7 poate fi jucat fără probleme și de pe manetă. Mai mult de atât, jocul se poate folosi de funcția giroscopică ale DualShock și DualSense pentru a folosi controllerul pe post de volan.

Iar dacă vrei o provocare, dezactivează asistenții electronici și aspiră către aur, și te vei trezi petrecând zeci de minute pentru câte o singură misiune. Fiecare probă sau misiune are trei finișuri (aur, argint, bronz), iar aurul nu este garantat de fiecare dată.
Oponenții AI din Gran Turismo 7 nu sunt chiar cei mai descurcăreți din lumea simurilor, dar nici cei mai proști. În anumite contexte o să-i găsești ca fiind enervanți, poate.

Concluzie

Polyphony Digital, creatorii seriei Gran Turismo, au o istorie lungă de un sfert de veac în crearea de jocuri de tip simulator, iar GT 7 exemplifică mai elocvent ca oricând această experiență acumulată. Dacă-ți plac mașinile, ia-ți-l. Dacă-ți plac jocurile de tip simulator, ia-ți-l. Dacă-ți plac jocurile cu grafică mișto, ia-ți-l. Dacă îți place să fii erou instantaneu, sari peste el.

Într-o notă personală: există un detaliu în ecranul de final, pe care-l vezi după fiecare cursă, care-mi creează satisfacție mai mare chiar decât câștigarea cursei în sine. E sunetul. Sunetul metalului care se contractă în mașina ta, după ce l-ai încins câteva tururi bune pe circuit. Am trăit live de câteva ori experiența asta, și dacă când o să fie să-mi fac o mașină de tăvălit pe circuit, pentru asta o să o fac: pentru momentul ăla intim când mașina îți vorbește fără să-i ceri tu asta. Până atunci, voi folosi sunetul din Gran Turismo 7 ca motivație.